Fara multe cuvinte, sala Caracol din Madrid, am ajuns mai devreme... cu 2 ore, la 10 pm avea sa inceapa concertul Combichrist, in deschidere Invaderfrommars din Barcelona. Prea multe nu stiu ce sa spun despre genul asta de muzica, noroc cu Vorbaretu'...
Invadersfrommars, industriali si destul de ciudati,m-a uimit sa-i vad si cu instrumente mai
clasice, desi tot efectele sintetice au dominat in muzica lor. Vocalul parea destul de amuzant cand sarea pe scena, mai ales ca avea ceva greutate, in schimb vocea nu ii era deloc guturala, probabil ca nici nu trebuia. Cel mai tare moment din spectacolul lor a fost solo-ul tobarului, pacat ca nu am fost pe faza sa filmez scena, terminata in aplauzele publicului, nu doar mie mi-a placut!
Dupa o scurta pauza, in sfarsit momentul mult asteptat, se trage cortina si apare Combichrist, plin de negreala, in special pe fata, dar nu numai... un miner cu creasta! Mai intai, pana sa intre pe scena, am vrut sa cumpar ceva tricou sau cd, am vrut! Nu aveau mai nimic la stand, doar cateva petice si chiloti negri pe care scria "slut", asa ca m-am intors si am ocupat un loc potrivit ca sa pot face poze si filma, ghinion, multi din fata scenei erau "pe sus", asa ca nu le trebuia mare lucru ca sa se agite, daramite Combichrist. M-am nimerit chiar in zona de mosh-pit, cu o mana filmam si cu cealalta ii impingeam pe cei care se izbeau de mine, de aici si "fugile" cadrului! Armata de fani s-a agitat tot timpul, cantau si tipau, entuziasm maxim, fara a fi nevoie ca artistii sa recurga la niciun fel de artificii, cunoscutul "hei, hei". Altceva ce pot sa mai zic, mi s-a parut cam nebun, dar totusi altfel decat Hocico, desi canta cam acelasi gen de muzica e clar ca au personalitati diferite. Piesa care mi-a placut cel mai mult a fost "Without Emotions", probabil pentru ca a fost si mai cuminte, in timp ce vocea era ceva mai agresiva decat pe celelalte. Asa ca sa fie Wthout Emotions (erau si cativa emos in sala, pe langa obisnuitii gothici, cativa punkeri si chiar si skinheads) cantata de Combichrist! (vezi video, e cam de la distanta, dar deja fusesem dus mai in spate de nebunia fanilor, mai am cateva filmari si de aproape)
Invadersfrommars, industriali si destul de ciudati,m-a uimit sa-i vad si cu instrumente maiclasice, desi tot efectele sintetice au dominat in muzica lor. Vocalul parea destul de amuzant cand sarea pe scena, mai ales ca avea ceva greutate, in schimb vocea nu ii era deloc guturala, probabil ca nici nu trebuia. Cel mai tare moment din spectacolul lor a fost solo-ul tobarului, pacat ca nu am fost pe faza sa filmez scena, terminata in aplauzele publicului, nu doar mie mi-a placut!
Dupa o scurta pauza, in sfarsit momentul mult asteptat, se trage cortina si apare Combichrist, plin de negreala, in special pe fata, dar nu numai... un miner cu creasta! Mai intai, pana sa intre pe scena, am vrut sa cumpar ceva tricou sau cd, am vrut! Nu aveau mai nimic la stand, doar cateva petice si chiloti negri pe care scria "slut", asa ca m-am intors si am ocupat un loc potrivit ca sa pot face poze si filma, ghinion, multi din fata scenei erau "pe sus", asa ca nu le trebuia mare lucru ca sa se agite, daramite Combichrist. M-am nimerit chiar in zona de mosh-pit, cu o mana filmam si cu cealalta ii impingeam pe cei care se izbeau de mine, de aici si "fugile" cadrului! Armata de fani s-a agitat tot timpul, cantau si tipau, entuziasm maxim, fara a fi nevoie ca artistii sa recurga la niciun fel de artificii, cunoscutul "hei, hei". Altceva ce pot sa mai zic, mi s-a parut cam nebun, dar totusi altfel decat Hocico, desi canta cam acelasi gen de muzica e clar ca au personalitati diferite. Piesa care mi-a placut cel mai mult a fost "Without Emotions", probabil pentru ca a fost si mai cuminte, in timp ce vocea era ceva mai agresiva decat pe celelalte. Asa ca sa fie Wthout Emotions (erau si cativa emos in sala, pe langa obisnuitii gothici, cativa punkeri si chiar si skinheads) cantata de Combichrist! (vezi video, e cam de la distanta, dar deja fusesem dus mai in spate de nebunia fanilor, mai am cateva filmari si de aproape)
m-am tăvălit de râs când i-ai zis ăluia UN MINER CU CREASTĂ...numai tu puteai găsi o etichetă ca asta...
ReplyDeleteiar senzaţia pe care o creezi descriindu-ţi traiectoriile prin sală, parcă am fost acolo!:)
e măreţ să fii la simultane cu emo, skinheadzii, punkerii, trash, mineri şi cine mai zbura pe acolo...mi-am amintit de altă duumă de-a ta, EUROLACII...
eurolaci sunt aia antifa, la propriu! :D
ReplyDeletegata cu glumele pe seama acestor ZEI ai muzicii!
ReplyDeletecu toate ca e ironica, iti multumim pentru cronica si o preluam; imi pare rau cu adevarat ca nu am putut vedea si eu un astfel de concert.
Combi' chiar s-a distrat pe scena, de aceea mi-am permis si eu sa fiu ironic... Suicide Commando in octombrie, urmeaza!
ReplyDeletenenea esti norocos, te urasc:(
ReplyDelete@muffin: da, sunt f norocos ca ma urasti, altfel nu stiu ce ma faceam! :D
ReplyDelete